Țara noastră a dat lumii foarte multă muzică bună, printre artiștii preferați ai românilor numărundu-se și câteva formații rock legendare. Deși acestea sunt mai multe decât cele menționate aici, am ales să alcătuim un top inedit pentru cititorii noștri. Deși majoritatea numelor au mai mult de 40 de ani de carieră (în unele cazuri chiar mai mult de 50), am ales acele trupe pe care le iubesc atât adulții, cât și generațiile care vin din urmă. Vorbim de imnuri rock, de versuri ce-ți rămân pe retină și pe care nu le vei uita niciodată. Vom începe cu locul al cincilea și vom ajunge până la final la prima poziție. Let’s rock pe românește!
După ani și ani, mă voi întoarce/După ani și ani sigur voi veni. Sunt versuri memorabile ale trupei Compact în care activează sau au activat muzicieni legendari ai scenei românești. Vorbim de regretatul Teo Peter (la bass), de Paul Ciuci (voce) sau de Leluț Vasilescu (tobe). Deși la un moment dat existau două trupe Compact (Compact București și Compact Cluj), bucureștenii sunt cei care au intrat în legenda muzicii rock românesc.
Printre albumele care ne-au marcat adolescența și pe care le-au lansat acești muzicieni se numără: Cine ești tu, oare? (1991), Mă voi întoarce (1994) și Compact ’88-’95 (1996). Să ridice mâna cine nu a cântat alături de prieteni, la o bere, aceste imnuri rock care au format generații întregi de tineri. Dacă nu ai fost până acum la un concert Compact, nu e timpul trecut. Ia-ți părinții, prietenii sau copiii și cântați împreună Trenul pierdut.
Orădenii de la Celelalte Cuvinte ne-au cucerit definitiv la jumătatea anilor ’80 cu albumul Celelalte Cuvinte I. Discul a fost lansat în 1987 de Electrecord și cuprinde piese nemuritoare precum Dacă vrei, La ceas târziu sau Dacă vrei. Acest ultim cântec menționat a fost redescoperit și de copiii zilelor noastre, mulțumită unui spot publicitar.
Celelalte Cuvinte este încă o formație activă, păstrându-și componența aproape intactă la mai bine de 38 de ani de la înființare. Mulți s-au îndrăgostit de vocea nemuritoare a lui Călin Pop și timpul a nu e trecut pentru ca muzica orădenilor să capete încă și mai mulți adepți. Uită tot ce-ai pierdut,/ Tot ce-ai vrut, tot ce n-ai avut./Uită timpul ce-a trecut,/Un sfârșit e un început. Nu ai cum să uiți versurile acestea, ele te vor ghida spre o gândire pozitivă, către un cer fără nori și către o plajă însorită.
Dacă până acum am avut parte de trupe ce s-au format în ultimul deceniu al Comunismului, a venit momentul să vorbim despre o legendă mai nouă, care a prins contur în anii ’90. Sigur ai ales să fredonezi în studenție sau la o ieșire cu prietenii piese celebre precum Basul și cu Toba Mare (nu aveai cum să o ratezi dacă ai fost cel puțin o dată în Club A din București), Ozosep, Varză sau Sunetul Mai Mare.
Mai mult, trupa lui Adrian Despot este cam cea mai în vogă trupă rock din România în 2019, reușind să se impună în fața unor nume precum Lună Amară, Trooper, Byron, Omul cu Șobolani sau Les Elephants Bizarres. Ne amintim cu plăcere de versurile: Bagă sunetul mai tare dacă vrei sa te combini/Bagă-ți capu-n difuzoare, bagă-ți capu-n vecini/Sunetul mai tare să se-audă peste tot/Să se-audă din mașină dacă stai la stop.Fii cool, fii la modă și ascultă Vița de Vie!
Pentru adevărații melomani, formația rock românească prin definiție este Irisul lui Cristi Minculescu. Hiturile lansate de această formație ne-au arătat un mod diferit de a face muzică atât în anii Comunismului, dar și după 1990. Nu ai cum să nu fii mișcat de versuri precum: Floare de IRIS,/ Floare de colț/Ne-ai ocrotit,/Ne-ai dat un rost/Iar când noi nu vom mai fi/Vă veți aminti/ Că a fost odată IRIS. Este vorba doar de emoție în stare, emoție care a umplut stadioane și săli de concert. Acele amintiri vor rămâne cu noi pentru totdeauna.
Formația Iris a fost înființată acum 43 de ani (1976) de Emil Lechințeanu (chitară bas) și Nelu Dumitrescu (baterie) si de Nuțu Olteanu (chitară solo). Cristi Minculescu s-a alăturat band-ului în 1980, dând o direcție aparte proiectului. De acolo, Iris a devenit un adevărat simbol al mișcării rock din România. Albumul Iris I reprezintă pionieratul stilului heavy-metal în România. Povestea Iris continuă și astăzi!
Hei, hei, verde e iarba,/Soarele-i sus pe cer./Hei, hei dusă e iarna/Cu dinţi ei de fier. Oare cărei trupe aparțin aceste versuri nemuritoare? Care este acea trupă românească care are mai mult de 50 de ani de carieră și care existat chiar și în exil, după o fugă spectaculoasă în Germania? Deja ți-am dat foarte multe detalii și sunt sigur că îi știi pe Phoenix, trupa care a îmbinat folclorul, mitologia și trecutul, în poate cea mai frumoasă pagină din istoria rockului românesc.
Phoenix ne-au oferit cel puțin două albume care vor rezista și peste 100 de ani. Vorbim desigur de două albume venite în ani consecutivi, 1974 – Mugur de Fluier și 1975 – Cantofabule. Aceste albume s-au vândut în foarte multe exemplare în anii fostului regim, circulând și copii ilegale, care au contribuit la renumele formației și la conturarea legendei Păsării Phoenix. Ascultați măcar unul dintre aceste două albume și în mod sigur veți avea o zi mult mai frumoasă!
Și săptămâna aceasta am avut parte de un top fresh, care să te facă mândru că ești român. Dacă ai sugestii de topuri pe care le putem alcătui în secțiunea de blog, nu ezita să ne contactezi pe pagina noastră de Facebook. Fii convins că vom tine cont de sugestiile tale și vom veni cu noi și noi topuri spectaculoase. Weekend plăcut!